Miron Manega: Această comisie (a cărei denumire corectă și completă este: Comisia Extra-parlamentară de investigare și monitorizare a situației naționale – COVID 2019) s-a constituit la inițiativa OCHR (Organized Crime Harm Reduction), ca o reacție la derapajele politicului în raport cu populația României, pe tema fenomenului COVID 19 și a devenit activă începând cu dată de 29.08 2020.
„România, ca niciodată până acum – scrie în preambulul actului constitutiv – , este expusă unor evenimente ce necesită o atentă observație și o imediată acțiune din partea societății civile. Așa cum s-a putut observa în spațiul public al ultimelor 150 de zile, societatea civilă, această uriașă formă de manifestare și putere, a fost aproape anihilată, renumite organizații non-profit dispărând în totalitate din exprimările curente. Mass Media acestor zile denotă o lipsă acută de imparțialitate a transmiterii informațiilor de interes cetățenesc, tangențială faptelor penale. Justiția tace! Medicina Românească, acest fundamental pilon al unei societăți civilizate, este ostracizată, folosită ca vector de răspândire a unor informații din ce în ce mai necredibile, dar, ceea ce este cel mai grav, se destramă participând la fapte abominabile și condamnabile penal.
Se știe că dacă vrei să distrugi o națiune, trebuie ca mai întâi să îi distrugi educația. Încă din 03.03.2020, copiii țării noastre nu mai au acces la educație. Incertitudinea timpurilor cu care ne confruntăm și totala instabilitate a viitorului, impune o acțiune reactivă a societățîi românești”.
Enumerăm câteva din motivele care au impus ca imperios necesară înființarea acestei Comisii:
„Faptul că instituțiile statului reprezentând organismele de control și verificare au avut, în aceste 150 de zile, o poziție pasivă la acțiunile abuzive și neconstituționale ale statului în ansamblul său;
Faptul că, aparent, față de actele normative restrictive ale drepturilor și libertăților fundamentale, activitatea Parlamentului României – care, prin comisiile Camerei Deputaților și Senatului, își poate exercită rolul de control al activităților Guvernului – , a fost inexistentă în toată această perioadă (dimpotrivă, Parlamentul României a adoptat și aprobat, prin vot, întregul spectru de acte normative abuzive);
Faptul că sute de mii de oameni sunt privați de accesul la serviciile de sănătate public […];
Faptul că presă româneasca a dat dovadă de o inconstanță în ceea ce privește furnizarea informațiilor veridice și reale;
Faptul că un anumit nivel de cenzură mediatică a fost constatat internațional dar și pe plan intern;
Faptul că instituțiile statului, având competențe de administrare a riscurilor și urgențelor, au abuzat de economia situației de facto, obturand accesul la informații de interes public și, mai mult, dezinformând în mod declarat și deliberat populația acestei țări;
Faptul că cetățenii României au nevoie de un reprezentant liber și necondiționat al vocii societății civile;
Faptul că, în mod separat, diverse persoane, personalități și experți și-au exprimat puncte de vedere ferme, obiective, echilibrate și, astfel, accesul la o informație reală și eficientă a fost posibil pentru oameni” etc.
Comisia Extra-parlamentară de investigare și monitorizare a situației naționale – COVID 2019 reprezintă activitatea unor experți din diferite domenii care, întrunindu-se, vor urmări același scop, reprezentând astfel societatea civilă din perspectiva verificării activității instituțiilor statului român, suplinind astfel rolul și obiectivele neîndeplinite ale entităților înființate și finanțate din bugetul public consolidat, scopul prioritar fiind, AFLAREA ADEVĂRULUI.
Comisia este organizată pe șase subcomisii speciale, care vor reprezenta, fiecare, câte una dintre specializările de impact ale societățîi civile. Acestea sunt:
- SUBCOMISIA PENTRU SĂNĂTATE (din care fac parte, până acum, Cezar Molnar, Victor Eșanu, Mihnea Hurmuzache, Răzvan Constantinescu, Alin Dragomir, Vasile Astărăstoae, Ioan Cordoș, Traian Ionescu).
- SUBCOMISIA PENTRU EDUCAȚIE (Florian Colceag, Preda Mihăilescu, Nina Mocănașu).
- SUBCOMISIA PENTRU JUSTIȚIE (Diana Iovanovici Șoșoacă, Alexandru Iliescu, Mihai Rapcea).
- SUBCOMISIA PENTRU PRESĂ LIBERĂ (Doru Dinu Glăvan și Miron Manega, din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România).
- SUBCOMISIA PENTRU ECONOMIE ȘI MEDIUL DE AFACERI (Iuliean Horneț, Octavian Bădescu, Mugur Mihăescu, Alexandru Militaru, Viorel Cataramă).
- SUBCOMISIA PENTRU CULTURĂ (Florin Zamfirescu, Nicolae Covaci – PHOENIX)
.
Lista rămâne deschisă. Cât privește inițiatorul acestui demers civic, OCHR, acesta este o organizație non-guvernamentală, neafiliată politic ori finnaciar, înființată în anul 2013 (de Eugen Chiracu, Daniela Chiracu si Laurentiu Burcea) având ca scop principal respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Din anul înființării și până în prezent, OCHR a desfășurat o activitate neîntreruptă, a publicat ample investigații jurnalistice și a inițiat acțiuni în instanțele civile și penale din România împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva corupției și crimei organizate.
Astăzi, OCHR, încă din luna februarie 2020, este cea mai vocală organizație non-profit din România, ce și-a exprimat punctele de vedere atât în manieră publică cât și prin acțiuni legale civile și penale.
Despre modul și direcțiile de acțiune ale Comisiei Extra-Parlamentare de investigare și monitorizare a situației naționale – COVID 2019 puteți află de pe site-ul www.cexpar.ochr.ro
Miron Manega, UZPR
Sursa: Certitudinea.ro
DACIA ART: https://dacia-art.ro/
