Vasile Astărăstoae, Art-Emis.ro: În aceste zile, agenda publică, paradoxal, nu esta acoperită de campania electorală, ci de problema vaccinului anti-Covid. Anunțul făcut de trei firme, privind punerea pe piață, probabil, în decembrie, a unui vaccin a împărțit lumea între optimism exagerat și reticență. Optimismul este manifestat mai ales de cei care au gestionat pandemia, adică de clasa politică. Este și normal, deoarece s-a constatat că lumea traumatizată de mesajele apocaliptice și confruntată cu efectele unei crize medicale și social-economice a devenit tot mai refractară la măsurile (ineficiente) introduse. Era momentul să se transmită și un mesaj optimism. Cu ochii pe sondajele de opinie, politicienii s-au repezit să îmbrățișeze teza că avem un vaccin eficient și că apare „o luminiță în depărtare”. Același optimism debordant l-am văzut și la o serie de medici, trompete pe sticla televizoarelor, care, după ce ne-au prezentat o imagine înfiorătoare a pandemiei, acum propovăduiesc vaccinul ca un panaceu pentru Covid-19, deși nu știu nimic despre el.
Cu toate acestea, o asemenea viziune nu este împărtășită de un număr important de persoane. O parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să se vaccineze. În discuții avute într-un un grup multinațional (pe zoom), din care fac parte și persoane cu expertiză în domeniul cercetării farmaceutice (de exemplu, un profesor la o facultate de farmacie din Elveția, care lucrează în cercetare de 35 de ani la o mare companie farmaceutică), am încercat să vedem de ce există această reticență.
Sintetizând, iată câteva elemente:
– Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.
– În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară, utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o săptămână de la 85% la 95%).
– În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse toate fazele într-un interval de 8-9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat, firma „Pfizer” a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.
– Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice, ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.
– Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este între -78ºC și -80ºC.. S-a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență. Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu A.R.N.-pur, vaccinul inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a fost studiat.
În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe piață a unui vaccin anti-Covid. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere: dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment. Pentru „Pfizer” sau „AstraZeneca” nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția asupra eticii, este faptul că în momentul în care „Pfizer” a anunțat noul vaccin și acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, „CEO-ul Pfizer” și-a vândut acțiunile. (Citește mai mult: Art-Emis.ro)
DACIA ART: https://dacia-art.ro/
